11 mai „Iona” de Marin Sorescu la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Bianca Laiu, viitoare absolventă a facultății noastre la specializarea regie, sub îndrumarea conf.univ.dr Gelu Badea, a montat spectacolul de licență la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani în coproducție cu Facultatea de Teatru și Film. Spectacolul, care a avut premiera în data de 7 mai 2022, îl prezintă pe actorul Alexandru Dobynciuc în rolul Iona. Din distribuție mai face parte Petruț Butuman, scenografia este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.
FACEBOOK EVENT

„Noi nu iubim viața așa  cum este. Iubim aspectele pozitive, forțând situații, oameni pentru a le împlini pozitiv. Singurătatea nu e atunci când stai singur, singurătate e atunci când ești înconjurat de o „mare” de oameni și te simți singur. Singurătatea e viața însăși. E puterea noastră de a îndura, de a accepta încadrarea socială, de a crede în liberul arbitru.  Singurătatea e adevărul timpului.
Liberul arbitru vine cu o responsabilitate, o abilitate de a răspunde, iar răspunsul poate fi și el cu două tăișuri: alegi viața sau moartea. Într-o lume în care conectarea cu ceilalți e virtuală, o iluzie tehnologică, care ne învață să trăim viața pe internet- această mare de informații false, păreri neavizate, scenarii fericite- mulți oameni ajung să se sinucidă. Viața socială împinge la egoism și la laudă. Iona e o stare: Iona e toate acele momente din viața fiecăruia care s-a confruntat cu probleme de identitate. ”
Din caietul de regie al Biancăi Laiu

În regia spectacolului, Bianca Laiu mizează, în special, pe reașezarea în text implicit a simbolului, sugestiei, metaforei, antitezei, probabil pentru a aduce piesa în cotidianul generației sale. Astfel, textului poetic i se atribuie structura unui puzzle, ce poate forma întregul după imaginarul regizorului, astfel încât mesajul devine mai percutant, mai direct, iar tragicul și comicul mai actual. Omiterea în mod voit a unor indicații scenice  a conferit  fluiditate textului, accentuându-se astfel lirismul și implicit ludicul. Poate respectivele ruperi de text și rearanjarea în propriul puzzle au fost sesizabile, cred însă că aceste pauze de respiro au făcut parte din regia Biancăi Laiu, având rolul de a delimita stările, creând astfel micropoeme de sine. Drept pentru care trecerea de la plus la minus emoție să nu fie prea sinuoasă. În consecință, Iona recită pe scenă poeme-rugăciune, poeme-filosofice, poeme plânse.

Vasile Iftime, scriitor
Cronica Săptămânii, Botosani24.ro